Prin intermediul acestei campanii, am dorit să tragem un semnal de alarmă asupra efectelor negative, pe care le-ar fi generat modificarea legislației în domeniul creșterii și îngrijirii copilului, asupra calității vieții acestuia și asupra viitorului natalității în România.

Totul a început cu o serie de consultări realizate în mediul online (desprecopii.com, miresici.ro, babycafe.ro, mami.ro, parinti.com), forumuri de unde am aflat care sunt opiniile părinților, cum sunt ei afectați de măsurile vehiculate de minister și cum doresc să îi sprijinim în lupta pentru păstrarea acestor drepturi.

În urma dialogului purtat cu părinții, am înțeles că aceștia doreau să fie sprijiniți în organizarea protestelor prin intermediul cărora să își susțină punctul de vedere și să fie reprezentați într-un eventual proces, ce ar fi avut drept scop recuperarea drepturilor ce urmau să fie pierdute dacă s-ar fi adoptat o lege în acest sens.

Astfel, în data de 12 mai 2010, echipa Asociației M.A.M.E. însoțită de reprezentanții părinților, au depus la sediul Primăriei Generale a Municipiului București, o cerere de organizare a unor proteste în fața Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și sediului Guvernului.

15 mai 2010, Asociația M.A.M.E. împreună cu Centrul FILIA, și alte organizații non-guvernamentale au trimis o scrisoare de protest Președintelui României, Primului Ministru, Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministrului Finanțelor Publice, prin care își arătau consternarea și dezaprobarea față de reducerea indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului, a alocației pentru familia monoparentală, precum și a alocației complementare pentru copii.

Prin scrisoarea de protest era dezaprobată orice scădere a indemnizației de creștere și îngrijire a copilului, a alocației pentru familiile monoparentale și/ sau a alocației complementare pentru copii. De asemenea, a fost subliniat faptul că nu se admite diminuarea perioadei de acordare a concediului de creștere a copilului având în vedere că în România nu există servicii sociale (creșe) de îngrijire a copiilor.

Pentru a sublinia cele menționate în scrisoarea de protest, Asociația M.A.M.E. împreună cu alte organizații non-profit și reprezentanții comunităților online au organizat două proteste în București.

Primul protest a avut loc pe 17 mai 2010, în fața Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar cel de-al doilea a avut loc în data de 26 mai 2010, în fața sediului Guvernului României.

În urma acestor proteste, am reușit să convingem autoritățile, să reducă indemnizația de creștere a copilului cu doar 15% în loc de 25% așa cum se vehicula inițial.

La 1 iunie 2010, a intrat în vigoare Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Conform art.12, al acestei legi cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului, se diminua cu 15% până la 31.12.2010.

Chiar dacă în urma protestelor s-a obținut reducerea cu un procent mai mic decât cel vehiculat inițial, viitorii părinți nu au fost mulțumiți de această decizie, dorind în continuare să acționeze statul în judecată pentru a-și recupera drepturile pierdute prin aplicarea legii nr.118/2010.

În acest sens, Asociația M.A.M.E. a luat atitudine, lansând un apel mamelor din România, pentru a semna o petiție online de strângere de semnături în vederea acționării în instanță a Guvernului pentru a recupera drepturile pierdute prin aplicarea Legii 118/2010. Petiția, închisă la data de 11 noiembrie 2010, a fost semnată de 2867 de persoane.

Asociația M.A.M.E. a consultat câteva cabinete de avocatură în vederea inițierii unei proceduri legale prin care să se încerce înlăturarea efectelor Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, unde la art.12, se prevede diminuarea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului, cu 15%.

Avocații au considerat că orice demers ar fi sortit eșecului, deoarece diminuarea a fost făcută în baza unei legi trecute prin parlament, declarată constituțională de Curtea Constituțională și semnată de Șeful Statului, (așa cum reiese din documentul denumit “Răspuns Cabinet Avocat Gram Ana Maria)

Având în vedere că Legea nr.118/2010 producea efecte doar până la 31 decembrie 2010, urmând ca de la 1 ianuarie 2011, părinții să primească din nou cei 85% din veniturile înregistrate, autoritățile au anunțat că intenționează să prelungească perioada de aplicare a acestei legi sau chiar adoptarea unei noi ordonanțe, care să reducă atât cuantumul indemnizației privind creșterea copilului, cât și durata concediului pentru creșterea copilului de la doi ani la un an.

Varianta vehiculată la sfârșitul lunii noiembrie era “Reducerea perioadei de acordare a concediului de creștere a copilului, timp de 12 luni, după care mama (sau tatăl după caz) trebuiau să se întoarcă la locul de muncă”.

Asociația M.A.M.E. a apreciat că această măsură vehiculată de Guvern privind reducerea duratei concediului de creștere a copilului și/sau a valorii indemnizației de creștere a copilului, va avea un impact negativ asupra dezvoltării și integrării copilului în comunitate, mai ales în lipsa unui sistem social integrat de servicii sociale de îngrijire și creștere a copilului în primii 3 ani de viață, oferit de stat.

În acest sens, Asociația M.A.M.E. a solicitat reprezentanților Guvernului menținerea duratei de acordare a concediului de creștere a copilului pe o perioada de 2 ani pentru copiii sănătoși, respectiv 3 ani pentru copiii cu handicap, precum și revenirea, începând cu data de 1 ianuarie 2011, a valorii indemnizației de creștere a copilului la nivelul din luna mai 2010.

La 1 decembrie 2010, la solicitarea mamelor am lansat o nouă petiție online numită “Protestul împotriva modificărilor aduse Legii Mamelor continuă!”. Astfel, au fost adunate 2955 semnături, ale părinților care solicitau Guvernului să readucă cuantumul indemnizației de creștere a copilului, la nivelul din luna mai 2010, valabil înainte de aplicarea legii 118/2010.

Deoarece Guvernul a precizat că aceste modificări se vor face la cererea Fondului Monetar Internațional, Asociația M.A.M.E. a trimis în data de 3 decembrie 2010 o scrisoare șefului misiunii FMI în România, D-lui Jeffrey Franks, solicitându-i să își reconsidere poziția, cu privire la relația dintre instituția pe care domnia sa o reprezintă în țara noastră și măsurile vehiculate la momentul respectiv de Guvernul Român.

(Acest document îl veți găsi atașat acestui proiect)

Asociația M.A.M.E. a atras atenția asupra câtorva efecte negative pe care le-ar putea avea aplicarea unor astfel de măsuri, precum:

• Emoțional-afective cu impact negativ asupra achizițiilor cognitiv-comportamentale a copilului;
• Scăderea natalității cu impact negativ pe termen lung;
• Continuarea procesului de îmbătrânire demografică a României;
• Încurajarea muncii la negru, pe de o parte, mamele care se simt nedreptățite prin aceste măsuri nu vor mai dori să contribuie la bugetul de stat prin plata de taxe și impozite, iar pe de altă parte, bonele care vor fi angajate de familiile care își permit acest lucru își vor primi remunerația fară un contract, în consecință statul pierde dublu. În cazul în care va fi introdusă legea bonelor și va fi impus un contract între cele două părți, părinții nu sunt dispuși să plătească taxele către stat aferente acestui contract. Dacă luăm în calcul aceste cheltuieli, sunt mult mai mari decât cele cu indemnizația actuală;
• Impact economic redus în plan macro, dar cu efecte imediate negative în plan familial din cauza lipsei alternativelor (creșe insuficiente, lipsa bonelor profesioniste);
• Creșele existente în prezent nu fac față cererilor anterioare de înscriere, fiind necesară suplimentarea locurilor cu circa 20%. Cu atât mai mult cu cât din 2011 dacă s-ar întoarce la locul de muncă circa 100.000 de părinți aflați în concediul de creștere a copilului, locurile din creșe vor fi supralicitate, încurajandu-se astfel “șpaga” pentru a putea înscrie copilul. Pe de altă parte, condițiile din creșe sunt mult inferioare nivelului la care ar trebui să se prezinte, iar personalul nu este calificat corespunzător și are în supraveghere un număr prea mare de copii pentru a putea oferi fiecăruia educația și îngrijirea de care are nevoie;
• Familiile monoparentale rămân fară alternative reale de subzistență;
• Conflicte între angajator și părinții care vor dori să revină din concediu mai repede decât au anunțat inițial, putând periclita și locurile de muncă a celor angajați pe durată determinată pe posturile vacante ale părinților aflați în concediul de creștere a copilului, fapt care are ca urmare directă creșterea șomajului;
• Cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat cu privire la eventualele probleme de sănătate cu care s-ar putea confrunta copiii încadrați la creșă în jurul vârstei de 1 an, costuri atât pentru recuperarea sănătății copilului, cât și pentru concediile medicale ale mamelor.

În data de 8 decembrie 2010 Asociația M.A.M.E. a organizat împreună cu Asociația Mame pentru Mame și Alianța TATA ” în fața Guvernului , “Protestul celor 100 de cărucioare” împotriva deciziei luate de Guvern, de a schimba cadrul legal privind concediul și indemnizația pentru creșterea copilului fără a dezbate public inițiativa și fără a primi reprezentanții părinților la masa de discuții.

În data de 9 decembrie 2010 Asociația M.A.M.E. a primit răspunsul din partea FMI, care susținea că nu a condiționat finanțarea României de reducerea concediului maternal și că decizia îi aparținea în totalitate Guvernului, forțat să ia măsuri dificile cu privire la venituri și să facă reduceri drastice de cheltuieli. (Acest document îl veți găsi atașat acestui proiect).

10 decembrie 2010, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial, OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

La începutul lunii ianuarie 2011, a fost propus spre dezbatere proiectul normelor metodologice de aplicare ale OUG 111/2010.

• În urma analizării textului “OUG nr 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor” și a propunerilor privind Normele metodologice de aplicare ale acesteia, Asociația M.A.M.E. a trimis în data de 12 ianuarie 2011, o serie de propuneri Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. În cadrul acestui document am sesizat un aspect extrem de important prevăzut la art 25. din ordonanța de urgență nr 111/2010, care ar fi generat multe probleme părinților și care nu era clarificat în normele de aplicare ale OUG.

ART. 25   (2) Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

1. a) salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
2. b)salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserție prevăzut la art. 7.

    (3) Interdicția prevăzută la alin. (2) se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate.

    (4) Prevederile alin. (2) și (3) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii.

Din articolul 25, se înțelegea că interdicția pentru angajator de a dispune încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, se aplică doar pentru persoanele care se află în concediu de creștere a copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, fară a fi menționat și părintele care alege să stea 2 ani.

Având în vedere că la momentul respectiv Codul Muncii era în dezbatere, neexistând o formă finală publicată oficial și că OUG 96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă, putea fi modificată oricând, am considerat că era necesar ca Ministerul Muncii să includă în normele metodologice de aplicare ale OUG 111/2010, la art.25 alin.(2) lit.(a) și cazul salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani.

Neincluderea unui articol separat în normele de aplicare ar fi putut (în cazul modificării în defavoarea părinților a Codului Muncii și OUG 96/2003) să acorde putere de decizie angajatorilor, existând riscul ca părinții aflați în cei doi ani de concediu de îngrijirea a copilului să fie concediați în acest interval de timp.

Asociația M.A.M.E. a considerat că protecția privind garantarea locului de muncă la întoarcerea din concediul de creștere a copilului, trebuia asigurată inclusiv pentru salariata/salariatul care opta să stea doi ani de zile în concediu de creștere a copilului cu plată, nu doar pentru persoanele care optau pentru perioada de un an pentru copilul sănătos, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.