Boala celiacă reprezintă o reacție autoimună a organismului la consumul de gluten, o proteină care se găsește în mod natural în cereale precum grâu, orz și secară.
Cauzele exacte care contribuie la declanșarea bolii nu sunt pe deplin cunoscute. Anumite studii au evidențiat rolul factorilor genetici în manifestarea bolii, însă există și alți factori de ordin medical sau legați de practici de viață și alimentare care pot declanșa boala celiacă, după cum urmează:
- afecțiuni autoimune;
- practici de hrănire a sugarilor;
- infecții gastrointestinale;
- infecții bacteriene sau virale;
- intervenții chirurgicale;
- stres emoțional puternic sau traumatic.
Boala celiacă se poate manifesta prin simptome la nivel digestiv, dar si prin alte semne precum anemia. Totodată, poate evolua fără simptome evidente, sub formă silențioasă. Se considera că, în prezent, 1 din 100 de persoane la nivel mondial suferă de această afecțiune, iar, dintre acestea, peste 80% rămân nediagnosticate.
Principalele simptome cu care se confruntă sugarii și copiii sunt:
- balonare abdominală și durere;
- diaree cronică;
- vărsături;
- constipație;
- scaun palid, urât mirositor sau gras;
- anemie cu deficit de fier;
- scădere în greutate;
- oboseală cronică;
- iritabilitate și probleme de comportament;
- probleme dentare;
- deficit de creștere;
- pubertate întârziată;
- statură mică;
- tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate – ADHD.
Eliminarea glutenului din dietă are ca efect reducea treptată a inflamației de la nivelul intestinului subțire, în timp copilul putându-se vindeca, în medie între 3 și 6 luni. Chiar dacă este declarat vindecat, cel mic trebuie să urmeze dieta fără gluten pe tot parcursul vieții, întrucât întreruperea dietei poate avea consecințe severe asupra sănătății lui.
În dietă, medicul dietetician interzice consumul de alimente care conțin grâu, cât și al altor alimente care conțin gluten: orz, bulgur, durum, făină graham, malt, secară, griș.
Atentie! Glutenul poate fi ascuns în compoziția multor alimente procesate industrial. Chiar și urmele de gluten pot fi dăunătoare, chiar dacă aparent nu provoacă semne sau simptome.
Glutenul poate fi ascuns în alimente, mai ales în cele procesate industrial, inclusiv salamuri, sosuri, medicamente și produse nealimentare, precum:
- amidon alimentar modificat;
- conservanți și stabilizatori alimentari;
- diferite tipuri de medicamente;
- suplimente de vitamine și minerale;
- suplimente de plante și nutriționale;
- produse cosmetice, inclusiv rujuri;
- pastă de dinți și apă de gură;
- substanțe adezive, lipiciuri.
În dietă pot fi introduse produse naturale fără gluten, cum ar fi:
- fructe;
- legume;
- carne de pasăre – cu precauție în ceea ce privește carnea procesată industrial care ar putea fi tratată cu substanțe, printre care și gluten;
- pește și fructe de mare;
- lactate – cu precauție în ceea ce privește produsele lactate în compoziția cărora pot fi amestecate cereale sau făinuri;
- fasole, leguminoase și nuci;
- fructe uscate, gemuri naturale, miere – pentru a substitui dulciurile procesate industrial.
De asemenea, pot fi introduse în dietă alimente care conțin amidon și sunt produse naturale fără gluten: orez, porumb, soia, cartofi, tapioca, fasole, sorg, chia, quinoa, mei, crupe de hrișcă, amaranth, in, yucca, ovăz fără gluten, făină de nuci.
Atenție! Unele făinuri fără gluten pot fi produse în unități care procesează, în același spațiu, și produse sau cereale care conțin gluten. Este recomandat să citiți cu atenție eticheta alimentelor și să achizitionați numai produse care sunt testate și certificate ca fiind “produs fără gluten”. Eticheta “produs bio” sau “produs fără grâu” nu certifică un aliment ca fiind încadrat automat în categoria “fără gluten”.
