Măsurarea greutății corporale și a altor parametri antropometrici sunt metodele cele mai utilizate în evaluarea nutrițională a copiilor și este modul optim de stabilire a gradului de subnutriție sau obezitate. Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vechi metode de apreciere a stării nutriționale. Se folosesc greutatea corporală, înălțimea, diverse pliuri cutanate și circumferințe, precum și alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă și statusul nutrițional ale unui copil.
Câștigul în greutate și creșterea dimensiunii corpului în timpul copilăriei și al adolescenței sunt părți integrante ale procesului de creștere și dezvoltare. În timpul primilor ani din copilărie, rata creșterii în greutate față de cea a creșterii în înălțime este practic liniară, evoluând în același ritm.
Graficul creșterii se folosește ca referință pentru a reprezenta creșterea individuală a copilului și nu ca un standard absolut care trebuie atins de fiecare copil. În general, tendințele în creștere sunt mai importante decât poziția absolută pe grafic.
Greutatea corporală este un parametru în continuă evoluție, urmărit cu atenție de părinți și medici pediatri, pe tot parcursul creșterii copilului. Există noțiunea de normal atât pentru greutatea corporală la un moment dat, cât și pentru evoluția greutății corporale (greutatea corporală într-un anumit moment comparativ cu greutatea corporală în alt moment). Acesta este motivul pentru care, în cazul vârstelor sub 14 ani, nu există formule de calcul ca în cazul adulților, ci grafice și curbe de creștere. Aceste grafice sunt disponibile pe internet și este recomandat ca părinții să urmărească evoluția în timp a copilului lor. Greutatea în timp se înscrie, în mod normal, de-a lungul sau între liniile de percentilă inițiale pentru o greutate normală. Modificările de greutate (vizibile prin traversarea liniilor, mai precis prin trecerea dintr-o categorie de percentilă în alta) pot semnala o creștere necorespunzătoare.
Curbele de creștere și tabelele de creștere sunt utilizate, în primul rând, în pediatrie pentru a evalua dacă indicii antropometrici urmăriți: greutatea coroporală, înălțimea, indicele de masă corporală etc., pentru un anumit copil, se încadrează sau nu în standardele considerate de specialiști ca fiind normal. Pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății există, din anul 2008, grafice care pot fi imprimate, în cadrul secțiunii „Childgrowth Standards – Standards”, sub formă de tabel sau grafic, percentilă sau scor. Tabelele și graficele OMS pot fi accesate la următoarea adresă: http://www.who.int/childgrowth/standards/en/
Trebuie precizat că în România nu sunt disponibile grafice și curbe de creștere oficiale bazate pe studiul populației României, așa încât, în practică, se lucrează cu cele folosite în alte țări din Europa. Aplicația de calcul care afișează greutatea corporală normală după introducerea datelor personalizate poate fi accesată la link-ul următor: http://www.nutritionistcluj.ro/greutate-normala-copii-curbe-tabel-percentila/calculator-greutate-normala-copii-adolescenti-2-20-ani
De exemplu, dacă un copil are vârsta de 9 ani și un indice corporal IMC de 16, intersectând orizontala care trece în dreptul cifrei pentru IMC și verticala corespunzătoare vârstei, acestea se intersectează undeva la percentila 50, ceea ce însemnă că este la standard normale în acest context.
O înregistrare exactă a creșterii rămâne unul dintre cele mai folositoare instrumente de evaluare atât pentru copiii sănătoși, cât și pentru cei care suferă de diferite boli.
